Credeți sau nu, un corp sănătos are nevoie de grăsimi. Obținerea tipului și cantității potrivite de grăsime dietetică poate fi totuși dificilă. Dacă consumi ”grăsimi greșite” în exces, crește riscul problemelor de sănătate. Dacă nu obțineți cantitatea suficientă de grăsimi potrivite, funcționarea optimă a organismului tău este compromisă. Alegerea corectă a grăsimilor dietetice ajută și promovează sănătatea și bunăstarea pe termen lung.       Câteva din funcțiile grăsimilor din organism sunt: asigurarea izolației; reglarea temperaturii corpului; protejarea organelor interne de la deteriorare și transportul vitaminelor solubile în grăsimi prin tot corpul. Ele sunt, de asemenea, o sursă de energie, însă ceea ce nu este folosit ca energie va fi păstrat ca grăsime. Grăsimile fac parte din fiecare membrană celulară, organ și țesut din corp, cu toate acestea nu toate grăsimile sunt aceleași și diferitele tipuri ne pot afecta sănătatea în diferite moduri:      
      Grăsimile saturate sunt de obicei solide la temperatura camerei și se găsesc în principal în produsele animale, cum ar fi carnea și lactatele. Uleiurile de nucă de cocos și de palmier sunt surse vegetale de grăsimi saturate.       Consumul unor grăsimi saturate în cantități mari este legată de un risc crescut de boli de inimă, colesterol ridicat și unele tipuri de cancer.      
      Grăsimile nesaturate sunt grăsimile și uleiurile care sunt lichide la temperatura camerei. Ele pot fi împărțite în continuare în subgrupe cunoscute ca:       
  •       Grăsimile mono-nesaturate, dintre care uleiul de măsline este un bun exemplu;
        
  •       Grăsimile polinesaturate, găsite în uleiurile vegetale precum uleiul de floarea soarelui. Această subgrupă include și Acizii Grași Esențiali găsiți în uleiurile de pește, semințele de in și dovleac.
     
      Grăsimile hidrogenate  sunt asociate științific cu multe boli și cu obezitatea; ca urmare grăsimile hidrogenate au fost interzise în mai multe țări și state din întreaga lume. Ele sunt încă prezente în multe produse fast-food, totuși acestea trebuie evitate cât de mult posibil.       Acizii Grași Esențiali sunt împărțiți în două subgrupe – Omega 3 și Omega 6. Acidul alfa-linolenic (Omega 3) și Acidul linoleic (Omega 6) sunt materii prime pentru organism pentru a produce alți Acizi Grași Esențiali, cum ar fi cei mai cunoscuți acizii grași Omega 3 găsiți în uleiurile de pește și acidul gras GLA Omega 6 găsit în planta de Luminiță. Acestea sunt la rândul lor transformate de organism în substanțe asemănătoare hormonilor numiți prostaglandine necesare pentru multe funcții ale organismului.       Avem nevoie de aproximativ patru ori mai mult Omega 3 decât Omega 6 pentru a menține echilibrul corect al Acizilor Grași Esențiali în organismul nostru. Din păcate, dieta noastră conține de obicei mai multe grăsimi Omega 6 decât Omega 3.       Deficiența sau dezechilibrul în raportul dintre acizii grași Omega 3 și Omega 6 pot avea un impact negativ asupra sănătății. Rezultatul net este incapacitatea organismului de a transforma materialele de bază ale Acizilor Grași Esențiali în formele acizilor care  trebuie să mențină funcții sănătoase.       Un exemplu este rolul pe care Acizii Grași Esențiali îi joacă în cadrul funcției de coagulare a sângelui.      
      Acizii grași Omega 3 sunt implicați în procesele care împiedică grăsimile din sânge să devină prea lipicioase, acesta este motivul pentru care acizii grași Omega 3 sunt asociați cu ajutorul prevenirii bolilor de inimă. În același timp,  acizii grași Omega 6 sunt implicați în răspunsul de coagulare a sângelui care oprește sângerare până la moarte. Un echilibru al ambilor acizi este necesar pentru a asigura coagularea normală a sângelui.       Acizii grași Omega 9 se găsesc cel mai frecvent în uleiul de măsline și poate fi denumit acid Oleic; acești acizi grași sunt mono-nesaturați.       Prostaglandinele  sunt substanțe asemănătoare hormonilor produși în organism din acizii grași esențiali. Ei controlează multe funcții cheie precum: funcția creierului, echilibrul hormonal, sănătatea pielii, controlul inflamațiilor, reducerea vâscozității sângelui care, la rândul său îmbunătățește eliberarea de oxigen și nutrienți, metabolismul aerob și eliberarea hormonului de creștere.       Înțelegerea diferențelor dintre grăsimile bune și grăsimile rele este cheia pentru a face alegeri corecte care să vă sprijine sănătatea inimii și gestionarea greutății reducând în același timp riscul apariției unei boli cronice. Verificați etichetele alimentare pentru a vă asigura că evitați alimentele pline grăsimi saturate sau hidrogenate. Consumați mai puțin de 10 la sută din caloriile dvs. zilnice din grăsimi saturate și înlocuiți-le cu grăsimi nesaturate ori de câte ori este posibil. Elimină grăsimile trans din dieta ta.